2013, anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

Pe întreg teritoriul Patriarhiei Române, în anul 2013, care e pe cale să stingă lumina, s-a aniversat 1700 de ani de creştinism oficial, de stat. În anul 313, Împăratul Constantin cel Mare, garantează prin lege libertatea religioasă prin Edictul de la Mediolanum (Milano). Până atunci împăraţii vastului Imperiu Roman, erau consideraţi de populaţie şi nu numai, ca zei, fiecare avându-şi propria-i statuie în templele păgâne. Constantin cel Mare a fost primul împărat roman care a refuzat această titulatură şi a emis şi semnat mai multe legi, valabile şi astăzi pentru drepturile omului: eliberarea sclavilor creştini; protejarea căsătoriei şi interzicerea adulterului şi avortului; interzicerea torturii: interzicerea vânzării de copii şi protejarea văduvelor a copiilor orfani, şi multe altele. Numele de biserică ne-a rămas de la acest împărat de la termenul de basilică, venit de la lăcaşurile de cult înălţate din iniţiativa, cu aprobarea şi chiar cu sprijin material din partea instituţiei împărăteşti. Sfântul Constantin a descoperit Crucea Lui Hristos (Semnul Fiului Lui Dumnezeu), pe cer, iar mama sa a descoperit-o în pământ, la Ierusalim, pe Golgota. O altă mare importanţă pentru istorie şi pentru creştinătate este faptul că împăratul a ridicat un oraş, CONSTANTINOPOL, care îi poartă numele de 1688 de ani. Acest Sfânt a fost primul care a zguduit din temelii păgânismul şi idolatria. Primul Sinod Ecumenic din anul 325, cunoscut ca Sinodul de la Niceea, din anul 325, unde a fost proclamate 7 articole din Simbolul Credinţei, a fost convocat de Îmăratul-Sfânt, Constantin cel Mare. De asemenea ziua de duminică ca zi de odihnă a creştimnilor a fost posibilă tot în urma demersurilor făcute de acest mare Sfânt, socotit de biserică, întocmai cu apostolii. Dacă ar fi fost să mă opresc aici, riscam să fiu acuzat de duplicitate, de aceea voi continua să aduc în atenţia potenţialilor cititori, faptul că Împăratul Constantin a fost perceput şi pe teritoriul României, încă de pe vremea sa ca un conducător de mare ţinută morală, dar şi ca unul care s-a implicat direct în viaţa materială a locuitorilor daci. Realipeşte trei provincii româneşti: Muntenia, Oltenia şi Banatul, din fosta Dacie Traiană, întărindu-le din punct de vedere religios şi militar, la Imperiul Roman, implicându-se şi în realizarea unor costrucţii civile, chiar dacă aveau şi roluri strategice militare, cum este podul de piatră, cunoscut ca Podul lui Constantin, din cetatea Sucidava – localitatea românescă Celei. Graţie realizărilor şi a popularităţii de care se bucură peste 1 700 000 de locuitori români îi poartă numele şi derivatele acestuia, iar sute de biserici l-au ales ca ocrotitor spiritual. Iată, aşadar motive temeinice pentru care conducerea superioară a BOR, a declarat anul 2013 ca an omagial al Împăraţilor Constantin şi Elena, şi al Părintelui Dumitru Stăniloae, despre care ne propuem să vorbim cu un alt prilej.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s