Are cuvântul Măria Sa Cititorul – FILIP TRANDAFIR

„CRUCEA-I PESTE TOT”

„Născut nu făcut” o caracteristică esenţială a credinţei ortodoxe la români, fiind unici prin ortodoxie. Suntem o sinteză de spirit apusean pragmatic şi taina specifică Răsăritului Creştin. Acest amestec se poate defini apelând la altă sintagmă creştină antinomică de la Sinodul de la Calcedon „Neamestecaţi, Neschimbaţi, Neîmpărţiţi şi Nedespărţiţi”. Avem un creştinism echilibrat, care nu cade în maniheismul dispreţului faţă de materie ca în religiile orientale, în psihisme şi trăiri spiritualiste. Exponentul acestui habitus este (a fost) ţăranul român, pus în valoare de Horia Bernea la Muzeul Ţăranului, prin cultura lui materială şi spirituală. Nu întâmplător, Europa secularizată, s-a focusat, prin formatorii de opinie (cozile de topor) în ultima vreme. O formă insidioasă de barbarie este şi comasarea cu Muzeul Satului, unde expresia confesională, a programului Benea „Crucea-i peste tot” se poate estompa şi pune în surdină. Ţăranul român, nu a cunoscut forme agnostice de tip apusean „de negare a lui Dumnezeu, gen „Dumnezeu este mort”. La el aceste forme sunt mult mai ludice, ca de exemplu „agnosticismul următor”: „Dumnezeu nu există, dar dacă există ferească Dumnezeu…” Crucea, care a normat viaţa creştină a ţăranului, este din veac (Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută), are putere înainte de a deveni istoric altar de jertfă a lui Hristos, care este Mielul înjunghiat înainte de Facerea Lumii. Este notorie întâmplarea cu Horia Bernea, care a vrut să achiziţioneze pentru muzeu o fereastră de la o ţărancă, (în patru ochiuri), ţăranca cu obstinaţie refuzând să o dea, zicând: „Cum să o dau, pentru că prin ea, m-am uitat toată viaţa”. Crucea a fost „grila” prin care ţăranul a văzut Lumea, prin care Dumnezeu, prin Logos, persoana a II-a a Sfintei Treimi, iese jertfelnic din plenitudinea (pleroma) de trăire, din sânul Sfintei Treimi, invitându-ne la un parteneriat, într-o existenţă fără sfârşit, să cineze împreună cu noi şi noi cu El,  la Ospăţul cel Veşnic. Europa, prin reprezentanţii ei, instinctiv sau elaborat vrea să împiedice ieşirea noastră din universul concentraţionar (N.Steihardt) al acestei lumi supusă entropiei pentru a jongla cu inerentele care ţin de această existenţă. Targhetul Ţăranului Român este Împărăţia Cerurilor, unde sunt bunătăţi care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-a suit.

Acest articol este un comentariu al domnului Filip Trandafir la articolul: „Otodocşi născuţi, nu făcuţi – Scurte lămuriri”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s