STIHURI DE MARE UMILINȚĂ, CARE NE DUC LA POCĂINȚĂ

Poezia de mai jos a fost scrisă de episcopul Buzăului GHERASIM RĂTESCU (28 iulie 1818-1824), după unii 1844:

Adu-ți aminte de moarte \ Și să dai seama la toate \ Câte-ai făcut în viață \ Că vor sta toate dă față \ Atunci când te-i judeca \ La nvierea a doua \ Pre altu nu osândi \ Ori dă ce stare va fi \ Ca să nu fii osândit \ De acela ce te-au zidit \ Ci iartă pe fieșicare \ Dă greșeala cât de mare \ Ca să fii și tu iertat \ Dă Dumnezeu Cel Preaînalt \ Niciodată c-am tăcut \ Mie rău că nu mi-a părut \ Iar pentru căci am vorbit \ Dă multe ori m-am căit \ Fericit cel ce gîndește \ La moarte și să căiește \ Dă relile ce au făcut \ În vieața ce-au trecut.

Gherasim arhimandritu sin Mihai Șărban Rătescu, 1815.

De reținut cadența versurilor, curățenia gândirii, rima aproape perfectă, și cadența versurilor, și nu în ultimul rând puritatea limbii române la acea dată.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s