Grațierea

Sfântul Andrei pe când propăvăduia Evanghelia lui Hristos, boteza, și rânduia episcopi și preoți în Dobrogea, a intrat într-o închisoare unde se nevoiau mulți condamnați, unii tocmai pentru că renunțaseră la păgânism și trecuse la credința adevărată. Sfântul l-a rugat pe mai marele temniței să se îndure și să elibereze un condamnat, pe care îl va alege el. Aflând mai marele pușcăriei cine este cel care dorește să viziteze închisoarea a încuviințat cererea apostolului. A mers prin beciurile reci și umede și a întrebat pe un condamnat: – Pentru ce te afli închis aici? Acesta i-a răspuns: – Nu am săvârșit nimic rău, zac aici nevinovat! Andrei a mers mai departe și a repetat întrebarea altui întemnițat. Răspunsul a fost același. Într-un colț de celulă, un dac între două vârste stătea smerit cu capul plecat. Sfântul Andrei s-a  apropiat de el, l-a bătut pe umăr, zicându-i: – Tu pentru ce fapte rele ai fost condamnat? – Eu am făcut numai rele pe acest pământ, și nu cred că sunt îndeajuns pedepsit! Apostolul îi spuse directorului închisorii: – Pe acest om să-l eliberezi!

Anunțuri

Un gând despre „Grațierea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s