Legende, tradiții și obiceiuri românești de Paști

Trebuie precizat din capul locului că sărbătoarea Paștilor nu are nimic în comun cu cel mai Mare Praznic al creștinilor, Învierea Domnului. Paștile erau sărbătorite încă din anul 1400 î.d. Hr., de către evrei. Termenul Paști, folosit doar la plural își are rădăcina etimologică în evreiescul Pacha (pesah), care înseamnă trecere.

*

În Noul Testament, deci chiar în vremea când Iisus Hristos, se apropia de sfârșitul carierei sale divine pe pământ se sărbătoreau Paștile: „Știți că peste două zile vor fi Paștile și Fiul Omului va fi dat să fie răstignit”, le spunea Iisus apostolilor săi (Matei,26, 2). Ucenicii nu au prea înțeles despre ce este vorba însă erau la curent cu sărbătorirea Ieșirii Israeliților din Egipt, și Trecerea Iordanului în pământul făgăduinței, Canaan, sărbătoare la care mai participase de-a lungul timpului, îl întreabă pe Iisus: „Unde voiești să-Ți pregătim să mănânci Paștile?” Iisus le răspunde: „Mergeți în cetate la cutare și spuneți-i: Învățătorul zice: Timpul Meu este aproape;  la tine vreau să fac Paștile cu ucenicii Mei. Și ucenicii au făcut precum le-a poruncit Iisus și au pregătit Paștile” (Matei, 26, 17-19).

*

În ortodoxie, în speță în țara noastră Învierea Domnului este cunoscută de popor ca Paștele. Tradiția acestei mari sărbători este veche, ouăle roșii fiind simbolul, alături de sacrificarea mieilor, cel mai semnificativ. Ouăle roșii au mai multe legende, una din ele ne spune că Sfânta Fecioara Maria, a luat un coș cu ouă pe care intenționa să le dea judecătorilor lui Iisus, pentru a-i îmbuna spre a-l elibera. Coșul plin cu ouă a fost lăsat la piciorul crucii unde era răstignit Hristos. Cum Acesta avea multiple răni, și-i curgea sângele șuvoi, s-a scurs în vasul cu ouă înroșindu-le. Văzând acestea Iisus ar fi spus. „De acum să faceți lucrul acesta în amintirea mea!.”

*

O altă legendă ne încredințează că atunci când Iisus era bătut cu pietre de gloata înfuriată, acestea cădeau pe pământ sub forma unor ouă roșii.

*

După răstignire, cărturarii, bătrânii, preoții, saducheii, împreună cu Ana și Caiafa, au ținut să sărbătorească evenimentul printr-un bairam. În euforia lor, aceștia ar fi spus că Iisus Hristos va Învia când ouăle fierte pe care le aveau ei pe masă se vor înroșii, iar cocoșul fiert din farfurie va cânta. Minunea ne asigură legenda, s-a săvârșit, ouăle s-au înroșit în acel moment iar cocoșul fiert a bătut din aripi și a început să cânte.

*

Există multe obiceiuri legate de sărbătoarea Paștilor la români. Astfel în multe sate din zona de munte a Buzăului în dimineața Învierii Domnului oamenii își spală fața cu apă neîncepută, în cană punându-se mai multe monezi, și un ou roșu. Fiecare credincios din aceste sate are în buzunar un ou roșu și o bucată de plăcintă, fără de care nu poate lua pasca, după Sfânta Liturghie. Tot aici mai dăinuie obiceiul ca oamenii după pască, primul aliment consumat să fie peștele, crezându-se că astfel tot anul vor fi iuți ca peștele.

*

Un alt obicei, devenit între timp artă, este încondeiatul ouălor.  Cele mai reprezentative forme de încondeiere sunt liniile care au simbolul lor: linia dreaptă verticală – reprezentâd, viața; linia orizontală – preînchipuie moartea; linia dreaptă dublă – arată eternitatea; linia dreapta cu dreptunghiuri – semnifică gândirea și cunoașterea;  linia dreaptă ușor ondulată – simbolizează apa; spirala – este însuși timpul; spirala dublă – reprezintă legătura dintre viață și moarte. Toate aceste simboluri și reprezentări în arta încondeierii ouălor sunt legate direct de tipul sărbătorii, cu evenimentele ei, de viață, moarte și înviere.

.

 

Anunțuri

Un gând despre „Legende, tradiții și obiceiuri românești de Paști

  1. Mulţumesc pentru aceste frumoase şi interesante precizări. Să aveţi un PAŞTE FERICIT împreună cu cei dragi din familia dumneavoastră.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s